Fobia este o frica persistenta, excesiva, nerealista a unui obiect, persoana, animal, activitate sau situatie. Este un tip de tulburare de anxietate. O persoana cu fobie fie incearca sa evite lucrul care declanseaza frica, fie o suporta cu anxietate si primejdie mare.
Unele fobii sunt foarte specifice si limitate. De exemplu, o persoana se poate teme doar de paianjeni (arahnofobie) sau de pisici (ailofobie). In acest caz, persoana traieste relativ libera de anxietate, evitand ceea de ce se teme.
Unele fobii provoaca probleme intr-o varietate mai larga de locuri sau situatii. De exemplu, simptomele acrofobiei (frica de inaltimi) pot fi declansate uitandu-se pe fereastra unei cladiri de birouri sau conducand peste un pod inalt.
Teama de spatii limitate (claustrofobie) poate fi declansata cand o persoana se afla intr-un lift sau foloseste o toaleta mica. Persoanele cu aceste fobii ar putea avea nevoie sa-si modifice viata drastic. In cazuri extreme, fobia poate dicta angajarea persoanei la locul de munca, traseul de conducere, activitatile recreative si sociale sau mediul de acasa.
Exista trei tipuri majore de fobie:
- Fobia specifica (fobia simpla). Cu aceasta forma cea mai frecventa de fobie, oamenii se pot teme de animale specifice (cum ar fi caini, pisici, paianjeni, serpi), oameni (cum ar fi clovni, stomatologi, medici), medii (cum ar fi locuri intunecate, furtuni, locuri inalte) sau situatii (cum ar fi zborul intr-un avion, calatoria intr-un tren, sau a fi intr-un spatiu limitat). Aceste conditii sunt cel putin partial genetice (mostenite) si par sa functioneze in familii.
- Tulburare de anxietate sociala (numita anterior „fobie sociala”). Persoanele cu tulburare de anxietate sociala se tem de situatii sociale in care pot fi umiliti, jenati sau judecati de altii. Ei devin deosebit de anxiosi atunci cand sunt pusi in fata unor persoane necunoscute. Teama poate fi limitata la performanta, cum ar fi oferirea unei prelegeri, concert sau prezentare de afaceri.
Sau poate fi mai generalizat, astfel incat persoana fobica evita multe situatii sociale, cum ar fi sa manance in public sau sa foloseasca o toaleta publica. Fobia sociala pare sa persiste in familii.
Oamenii care au fost timizi sau solitari ca copii sau care au un istoric de experiente sociale nefericite sau negative in copilarie, par mai susceptibili sa dezvolte aceasta tulburare.
- Agorafobie. Agorafobia este o frica de a fi in locuri publice unde ar fi dificil sau jenant sa faci o iesire brusca. O persoana cu agorafobie poate evita sa mearga la un film sau la un concert sau sa calatoreasca cu autobuzul sau cu trenul.
Multe persoane cu agorafobie au de asemenea simptome de panica sau tulburari de panica (care implica frica intensa, plus simptome fizice incomode, cum ar fi tremurul, palpitatiile inimii si transpiratia).
Fobiile din copilarie apar cel mai frecvent intre 5 si 9 ani si tind sa dureze o perioada scurta de timp. Cele mai multe fobii de durata mai lunga incep mai tarziu in viata, in special la persoanele de 20 de ani.
Fobiile pentru adulti tind sa dureze multi ani si sunt mai putin susceptibile sa plece singure, cu exceptia cazului in care sunt tratate. Fobia poate creste riscul unui adult de alte tipuri de boli psihiatrice, in special alte tulburari de anxietate, depresie si abuz de substante.
Tocmai de aceea, chiar de la inceput, cand o persoana constata ca are o anumita fobie, este indicat sa acceseze https://www.psihocab.ro/, pentru a-si face programare la psiholog, cu scopul de a rezolva cat mai repede aceasta problema.
Simptome
Simptomele fobiei sunt:
Sentimente excesive, nerezonabile, persistente de teama sau anxietate, care sunt declansate de un anumit obiect, activitate sau situatie.
Sentimentele sunt fie irationale, fie proportionale cu orice amenintare reala. De exemplu, desi oricine se poate teme de un caine neingradit, amenintator, majoritatea oamenilor nu fug de un animal calm si linistit, la lesa.
Evitarea obiectului, activitatii sau situatiei care declanseaza fobia. Deoarece oamenii care au fobii recunosc ca temerile lor sunt exagerate, adesea le este rusine sau jena cu privire la simptomele lor. Pentru a preveni simptomele de anxietate sau stanjeneala, ei evita declansatorii fobiei.
Simptome fizice legate de anxietate. Acestea pot include tremoruri, palpitatii, transpiratie, respiratie greoaie, ameteli, greata sau alte simptome care reflecta reactia organismului la pericol. (Simptome precum acestea pot duce la un diagnostic de tulburare de panica).
Diagnostic
Un profesionist in sanatate mintala este probabil sa intrebe despre simptomele actuale si istoricul familiei, in special daca alti membri ai familiei au avut fobii. S-ar putea sa doriti sa raportati orice experienta sau trauma care ar putea sa fi cauzat fobia – de exemplu, un atac sau o muscatura de caine care duce la frica de caini.
Poate fi util sa discutati modul in care reactionati, gandurile, sentimentele si simptomele fizice – cand va confruntati cu ceea de ce va temeti. De asemenea, descrieti ce faceti pentru a evita situatiile infricosatoare si modul in care fobia va afecteaza viata de zi cu zi, inclusiv munca si relatiile personale.
Medicul dumneavoastra va va intreba despre depresie si consumul de substante, deoarece multe persoane cu fobii au si aceste probleme.
Durata preconizata
La copii, fobiile specifice pot fi probleme pe termen scurt care dispar in cateva luni. La adulti, aproximativ 80% din fobiile noi devin afectiuni cronice (pe termen lung) care nu dispar fara un tratament adecvat.
Profilaxie
Nu exista nicio modalitate de a preveni pornirea fobiei. Cu toate acestea, tratamentul poate reduce impactul negativ al tulburarii. In ceea ce priveste tratamentul fobiei, acesta este influentat de tipul fobiei fiecarui pacient.
