Bellerophon este un erou bine cunoscut in mitologia greaca. Este cunoscut pentru uciderea Chimerei, o creatura monstruoasa, cu trei capete, care scuipa foc.

Eroul a reusit sa realizeze aceasta isprava cu ajutorul lui Pegas, calul inaripat. In arta clasica, cele trei figuri sunt adesea descrise impreuna. Povestea lui Bellerophon, insa, se incheie tragic. Increderea si mandria excesiva au dus la prabusirea eroului. Aceasta poate fi o lectie pe care grecii antici au incercat sa o prezinte prin povestea lui Bellerophon.

Cine a fost Bellerophon?

Scriitorii antici nu erau de acord cu privire la filiatia lui Bellerophon. Potrivit Iliadei lui Homer, de exemplu, tatal sau era Glaucus, regele cetatii Efir (vechiul nume al Corintului). Glaucus era fiul lui Sisif, care era renumit pentru maiestria sa. Inseland zeii, insa, lui Sisif i s-a dat o pedeapsa unica in Lumea de Dincolo.

Regele mort a fost nevoit sa rostogoleasca un bolovan urias pe un deal abrupt. Fara sa stie, insa, Zeus pusese o vraja pe bolovan, facandu-l sa se rostogoleasca inainte ca Sisif sa poata ajunge la vârf. Prin urmare, Sisif a fost condamnat la o eternitate de munca fara rezultatele dorite. Si de Glaucus, fiul sau, se leaga o serie de povesti interesante. Potrivit unei legende, regele a hranit iepele cu carne umana si, ca o ironie a sortii, a fost devorat el insusi de ele.

Desi Homer nu ofera numele mamei lui Bellerophon, alte surse o numesc Eurymede (sau Eurynome), fiica lui Nisus, regele Megarei. Avand in vedere ca atat Glaucus cat si Eurynome erau muritori, Bellerophon ar fi fost complet muritor. Unele surse, totusi, sustin ca tatal lui Bellerophon nu era Glaucus.

Conform Catalogului femeilor al lui Hesiod, de exemplu, Zeus a jurat ca Glaucus nu ar trebui sa aiba copii proprii. Hesiod continua, spunand că Eurimede s-a pus in bratele lui Poseidon si, ca urmare, a dat nastere lui Bellerophon. Astfel, in aceasta relatare, Bellerophon era un semi-zeu.

Reprezentarea zeului antic grec Poseidon, despre care se spunea ca este tatal lui Bellerophon.

Crima si exil

In orice caz, Bellerophon a fost exilat de acasa, deoarece comisese o crima. Conform unei versiuni a mitului, eroul il ucisese pe Bellerus, un nobil al orasului sau. Aceasta versiune a mitului explica, de asemenea, ca, datorita uciderii lui Bellerus, eroul si-a castigat numele de „Bellerophon”.

Inainte de acel incident, el era cunoscut sub numele de Hipponous. Alternativ, se spune ca Bellerophon si-a ucis propriul frate, care era cunoscut fie ca Deliades, Peiren sau Alcimenes. Cu toate acestea, miturile nu relateaza circumstantele crimei. Exilat din Corint, Bellerophon si-a facut drum spre Argos.

Bellerophon a ajuns la curtea lui Proetus, regele Tirinului. Eroul a fost intampinat de rege, tratat ca oaspete si a fost purificat de crima sa. Potrivit lui Homer, Proetus avea o sotie pe nume Anteia. Alte surse sustin insa ca regina era o femeie pe nume Stheneboea. In orice caz, regina s-a indragostit de Bellerophon si a inceput sa-i faca avansuri eroului.

Un mozaic de pietris care ilustreaza batalia lui Bellerophon cu Chimera, Muzeul Arheologic Rodos.

Cu toate acestea, Bellerophon nu a fost interesat de ea si i-a respins ofertele. Simtindu-se insultata, Anteia / Stheneboea s-a dus la sotul ei si l-a acuzat in mod fals pe Bellerophon ca i-a facut propuneri indecente. De asemenea, ea l-a indemnat pe Proetus sa-l ucida pe Bellerophon. Desi regele si-a crezut sotia, el nu a vrut sa-l omoare pe erou, deoarece era oaspetele sau si, prin urmare, era protejat de xenia, regula sacra a ospitalitatii. Proetus era constient ca, daca ar incalca aceasta regula, s-ar putea confrunta cu pedeapsa divina.

Planul viclean al lui Proetus

Prin urmare, Proetus a venit cu un plan, in care Bellerophon ar fi ucis de altcineva. Intr-o zi, regele l-a chemat pe erou si i-a cerut sa-i livreze o tabletă sigilata lui Iobates, regele Lyciei si tatal Anteiei / Stheneboeaei. Mesajul lui Proteus catre Iobates a fost simplu – ucideti purtatorul acestei tablete.

Bellerophon, nestiind de pericolul in care se punea, a facut ceea ce i s-a spus si a adus tableta in Licia. Conform versiunii lui Homer a mitului, Iobates l-a intampinat pe Bellerophon cu generozitate si a organizat o sarbatoare in cinstea eroului in fiecare zi pentru urmatoarele noua zile.

In cele din urma, in dimineata celei de-a zecea zile, Iobates i-a cerut lui Bellerophon tableta pe care i-a trimis-o Proteus. In timp ce regele a deschis tableta si a citit mesajul de la ginerele sau, a fost socat. Iobates era constient ca, de vreme ce l-a ospatat pe Bellerophon ca invitat in ultimele noua zile, eroul era protejat de xenia.

Regele era constient ca nu ar trebui sa-i faca rau oaspetelui sau. In acelasi timp, insa, el era obligat sa indeplineasca cererea ginerelui sau. Prin urmare, a decis sa faca ceea ce a facut Proetus, adica sa lase pe altcineva sa-l omoare pe Bellerophon. In loc sa-l trimita pe Bellerophon la un alt rege, Iobates a decis insa sa-i dea eroului o sarcina imposibil de indeplinit.

Imaginea arata momentul in care Bellerophon si-a luat ramas bun de la regele Iobates inainte de a finaliza „sarcina imposibila” de a ucide fiara, Chimera. (Aleksandr Ivánov)

In regiunea vecin Caria, traia un monstru numit Chimera (Himera). In Teogonia lui Hesiod, se spune că monstrul este urmasul lui Typhon si al Echidnei. Hesiod descrie creatura dupa cum urmeaza, „dar ea (Echidna) a purtat Himera, care respira un foc de neinvins, o creatura groaznica si mare, cu picioare rapide si puternica. Avea trei capete: unul de leu aprig, unul de capra si unul de sarpe puternic.” In Iliada, Homer ofera o descriere similara a monstrului, dupa cum urmeaza: „monstru sumbru urmas al zeilor, nimic uman, leu in fata, sarpe in spate, capra la mijloc, teribil, scuipa foc letal la fiecare respiratie!”

Obtinerea lui Pegas si uciderea fiarei

Atat în Teogonie, cat si in Iliada, Bellerophon este recunoscut ca ucigasul Himerei. Niciuna dintre surse nu mentioneaza totusi modul in care eroul a realizat aceasta isprava imposibila. In toate versiunile mitului, Bellerophon obtine ajutorul lui Pegas in încercarea sa de a ucide Himera. Pegas a fost faimosul cal inaripat din mitologia greceasca. Asemeni Himerei, si Pegas era urmasul unui monstru, gorgona Medusa.

Portretizarea calului mitic Pegas.

Conform mitologiei grecesti, cand Medusa a fost decapitata de eroul Perseu, Hrisaor (al carui nume inseamna „cel care are o sabie de aur”) si Pegas au iesit din gatul monstrului. Se spune ca tatal lui Chrysaor si al lui Pegas a fost Poseidon. Ovidiu (Publius Ovidius Naso), in Metamorfozele sale, a sustinut ca Poseidon, sub forma unei pasari, s-a imperecheat cu gorgona, aceasta ramanand insarcinata. Cei doi copii ai ei insa i-a pastrat in gat, pana cand a fost ucisa de Perseu.

Exista diverse versiuni despre modul in care Bellerophon a intrat in posesia lui Pegas. In Catalogul femeilor, al lui Hesiod, de exemplu, se spune ca Pegas i-a fost daruit lui Bellerophon de tatal sau, adica Poseidon.

Potrivit unei alte versiuni a povestii, gasita în Odinele olimpice ale lui Pindar, se spune ca Bellerophon a incercat sa imblanzeasca calul inaripat pe masura ce a ajuns la izvorul lui Corint, dar toate încercarile sale au fost in zadar. In cele din urma, zeita Athena i-a aparut eroului in vis si i-a dezvaluit cum ar putea sa-l imblanzeasca pe Pegas. Zeita i-a dat lui Bellerophon un capastru magic si o banda aurie. In plus, ea i-a spus ca ar trebui sa-i sacrifice lui Poseidon un taur alb ca zapada si sa-i arate zeului capastrul.

Cand Bellerophon s-a trezit, a facut ceea ce i s-a spus si a reusit sa-l captureze pe Pegas. Pe de alta parte, Pausania, in Descrierea Greciei, a scris ca Atena insasi a imblanzit calul si i l-a daruit lui Bellerofon.

Bellerophon calarindu-l pe Pegas. (Mary Hamilton Frye)

Majoritatea surselor antice nu detaliaza batalia dintre Bellerophon si Himera. In Bibliotheca lui Pseudo-Apollodor, se spune ca Bellerophon l-ar fi calarit pe Pegas in lupta sa impotriva Himerei. In timp ce eroul si armasarul lui erau in aer, au putut evita flacarile aruncate de monstru. Mai departe, Pseudo-Apollodorus povesteste ca eroul a ucis Himera cu arcul si sagetile sale.

Insa descrierea acestei batalii in arta clasica este diferita de relatarea lui Pseudo-Apollodor. O placa de relief din teracota de la British Museum, de exemplu, il ilustreaza pe Bellerophon doborand Himera cu o sabie. De altfel, placa il infatiseaza si pe Pegasus fara aripi. Mai frecvent, insa, eroul este reprezentat cu o sulita, arma sa impotriva himerei. Acest lucru este vizibil in ilustrarea bataliei pe ceramica greaca veche, precum si pe mozaicuri.

Bellerophon pe Pegasus strapunge Himera cu sulita, pe un epinetron grecesc, 425-420 i.Hr. (Muzeul National Arheologic din Atena / CC BY-SA 2.5)

Mai multe atentate la viata lui Bellerophon      

Dupa ce a ucis Himera, Bellerophon s-a intors la Iobates. Desi regele s-ar fi bucurat ca monstruul feroce nu mai exista, probabil ca a fost dezamagit cand a vazut ca Bellerophon era inca in viata. Potrivit atat lui Homer, cat si al lui Pseudo-Apollodor, Iobates nu a renuntat si i-a dat eroului o alta sarcina imposibil de indeplinit. De data aceasta, regele i-a cerut lui Bellerophon sa cucereasca Solymi, un trib barbar care a devastat granitele Licei. Din pacate, exista putine informatii, fie in literatura, fie in arta, despre batalia dintre Bellerophon si Solymi.

Este suficient sa spunem ca Bellerophon a indeplinit si aceasta sarcina si s-a intors triumfator la Iobates. Regele a incercat sa-l ucida din nou pe Bellerophon, de data aceasta trimitandu-l impotriva legendarelor amazoane. Homer si Pseudo-Apollodorus raporteaza amandoi ca Iobates a incercat sa-l omoare pe Bellerophon pentru ultima oara, trimitandu-i pe cei mai buni razboinici ai sai sa-l atace pe erou. Bellerophon i-a ucis cu usurinta pe toti.

Dupa ce a incercat fara succes sa-l ucida de atatea ori, Iobates a fost fortat sa recunoasca faptul ca Bellerophon era mai mult decat om. In relatarea lui Pseudo-Apollodor, Iobates i-a aratat lui Bellerophon tableta trimisa de Proetus, dezvaluind astfel eroului motivul pentru care fusese trimis in acele periculoase misiuni. Regele a vrut sa se revanseze fata de Bellerophon sau poate ca se temea ca eroul se va razbuna pe el.

Prin urmare, Iobates i-a cerut lui Bellerophon sa ramana cu el si i-a oferit mana fiicei sale, Philonoe. Pseudo-Apollodorus incheie mitul spunand ca atunci cand Iobates a murit, Bellerophon i-a mostenit regatul. Desi relatarea lui Homer este similara cu cea a lui Pseudo-Apolodor, difera usor prin faptul ca regele i-a acordat lui Bellerofon jumatate din privilegiile sale regale cat era inca in viata.

Nu intotdeauna finalul este fericit

Cu toate acestea, mitul lui Bellerophon nu se termina intotdeauna in aceasta nota fericita. Homer, de exemplu, a scris: „dar curand a sosit ziua in care chiar si Bellerophon a fost urat de toti zeii. Peste campia aleana ratacea, singur, coplesit fiind de o mare suparare, un fugar care incerca din rasputeri sa evite sa fie capturat de multime.” Totusi, Homer nu mentioneaza cauza caderii lui Bellerophon din gratii.

In schimb, trebuie consultate alte surse pentru a intelege ce s-a intamplat cu eroul. Pindar, in Odele sale istmice, de exemplu, a sustinut ca Bellerophon dorea sa zboare pe spatele lui Pegas catre ceruri, astfel incat sa poata fi in compania zeilor. Cu toate acestea, eroul a fost aruncat de Pegas pe Pamant. Se spune ca Pegas si-a continuat calatoria si i s-a dat un loc in grajdurile lui Zeus cand a ajuns in ceruri.

Bellerophon incercand sa ajunga la cer calare pe Pegas. (Giovanni Battista Tiepolo)

Intr-o alta versiune a mitului, gasita in Astronomica lui Pseudo-Hyginus, Bellerophon aproape a ajuns la ceruri pe Pegas. Cu toate acestea, eroul a decis sa priveasca in jos spre Pamant si a fost brusc lovit de frica. Drept urmare, a cazut de pe cal si a fost ucis.

Pe de alta parte, in “Fabulae”, de Pseudo-Hyginus, se spune ca Bellerophon si-a dislocat soldul in timpul caderii. In Astronomica, Pegas si-a continuat calatoria catre ceruri si, in cele din urma, a fost plasat de Zeus printre constelatii. De altfel, chiar si dupa perioada Clasica, Pegas a continuat sa fie folosit ca emblema. De exemplu, este un element comun in heraldica si se gaseste pe steagul Toscanei. In timpurile moderne, zborul lui Pegas catre ceruri este considerat a fi un simbol al inspiratiei poetice.

Cu toate acestea, lui Bellerophon nu pare sa-i fi mers la fel de bine. In diferitele relatari despre caderea eroului, se pare ca tragedia a fost cauzata fie de Bellerophon insusi, fie de Pegas, si nu a avut nimic de-a face cu zeii. Totusi, o versiune populara a mitului afirma că Zeus, vazand ce incerca sa facă Bellerophon, a trimis un taun sa-l intepe pe Pegas, determinandu-l astfel sa-l arunce pe erou de pe spate.

Implicarea lui Zeus in aceasta versiune a mitului serveste drept lectie impotriva mandriei si arogantei. Bellerophon, un simplu muritor (sau semi-zeu in cel mai bun caz) s-a vazut pe sine ca un egal al zeilor si a incercat sa ajunga la casa lor prin propriul efort. Pentru grecii antici, aceasta era o manifestare a mandriei excesive, pe care zeii o dispretuiau. In consecință, Zeus l-a pedepsit pe erou facand sa fie aruncat inapoi pe Pamant.