Momentul în care încerci să ridici echipamentul din foraj pentru mentenanță și constați că s-a înțepenit la jumătatea drumului generează o panică instantanee. Cablul de susținere este tensionat la maxim, țeava de refulare nu se mai mișcă, iar forțarea pare să fie singura opțiune. Această situație este coșmarul oricărui proprietar de puț, deoarece o manevră greșită poate duce la ruperea cablurilor și pierderea definitivă a echipamentului în adâncuri.
Recuperarea necesită tact, răbdare și înțelegerea mecanicii care a dus la blocaj. Forța brută este inamicul numărul unu în acest scenariu. De cele mai multe ori, blocajul este cauzat de sedimente, de o deformare a tubulaturii sau de un cablu electric care s-a încurcat. Abordarea trebuie să fie chirurgicală, nu violentă.
Înainte de a chema o echipă specializată, există câteva metode pe care le poți aplica singur pentru a salva o pompa submersibilă, cu condiția să respecți cu strictețe regulile de siguranță.
Identificarea cauzei probabile a blocajului
Primul pas spre soluționare este diagnoza. Comportamentul echipamentului îți poate spune ce s-a întâmplat în adâncuri.
- Blocaj în sedimente: Dacă pompa nu s-a mișcat deloc de pe fundul puțului, cel mai probabil este îngropată în nisip sau mâl acumulat în timp (colmatare).
- Blocaj mecanic la urcare: Dacă pompa a urcat câțiva metri și s-a oprit brusc, există un obstacol pe peretele puțului (o îmbinare deplasată a tubulaturii, o rădăcină pătrunsă sau o depunere masivă de calcar).
- Pana de cablu: Aceasta este cea mai frecventă cauză. Cablul electric sau șufa de susținere au făcut o buclă și s-au interpus între corpul pompei și peretele puțului, acționând ca o pană.
Greșeli majore de evitat
Instinctul îți spune să tragi mai tare. Aceasta este calea sigură spre dezastru. Iată ce trebuie să eviți:
- Folosirea vehiculelor pentru tracțiune: Legarea cablului de un tractor sau o mașină va duce aproape sigur la ruperea șufei sau a țevii de refulare.
- Tensionarea cablului electric: Cablul de alimentare este cel mai fragil. Dacă tragi de el, se va rupe sau se va smulge din motor.
- Graba: Operațiunea de deblocare poate dura de la câteva ore la câteva zile.
Tehnica 1: Balansul și detensionarea (Pentru blocaje cu sedimente)
Când echipamentul este îngropat în nisip, acesta acționează ca o ventuză uriașă. Tragerea directă creează vacuum.
- Tensionează șufa de susținere până la limita de rezistență.
- Las-o moale brusc.
- Repetă această mișcare de „sus-jos” (bălăbănire).
Această mișcare repetată ajută la destabilizarea stratului de sedimente din jurul corpului pompei. Apa va începe să pătrundă între nisip și metal, rupând efectul de vacuum. Poți ajuta procesul turnând apă de la suprafață în puț pentru a agita sedimentele.
Tehnica 2: Eliberarea „penei” de cablu
Dacă simți că pompa este blocată elastic (se mișcă puțin, apoi se blochează), vinovatul este probabil cablul electric sau șufa care s-a încolăcit.
- Metoda celor trei linii: Trebuie să manevrezi simultan țeava de refulare, șufa de oțel și cablul electric.
- Sincronizarea: Leagă cele trei elemente împreună la suprafață cu bandă adezivă sau coliere, la fiecare metru pe care îl scoți.
- Mișcarea de rotație: Încearcă să rotești ușor țeava de refulare (dacă este din PEHD rigid) în timp ce faci mișcări ușoare de ridicare-coborâre. Rotația poate ajuta cablul să alunece din poziția în care s-a blocat.
Utilizarea unei țevi de sacrificiu
Pentru blocajele cauzate de depuneri de piatră sau resturi căzute deasupra pompei, poți folosi o metodă ingenioasă:
- Introdu o țeavă metalică mai grea (de exemplu, țeavă galvanizată) pe lângă furtunul pompei.
- Las-o să cadă controlat de la 1-2 metri deasupra blocajului.
- Impactul repetat poate sparge depunerile de calcar sau poate disloca pietrele care blochează trecerea.
Atenție! Această metodă se folosește doar dacă ești sigur că obstacolul este deasupra pompei și nu riști să lovești pompa în sine.
Tehnica 3: Lubrifierea și dizolvarea chimică
În cazul puțurilor vechi, rugina și calcarul pot reduce diametrul util al tubulaturii.
- Acid citric sau soluții detartrante: Dacă bănuiești o depunere masivă de calcar, poți turna o soluție detartrantă în puț. Las-o să acționeze câteva ore. Aceasta poate dizolva suficient material pentru a permite trecerea.
- Detergent de vase: O soluție concentrată de apă cu detergent poate acționa ca un lubrifiant, reducând frecarea dintre pompă și pereții forajului.
Prevenția: Cum eviți repetarea scenariului?
Odată recuperată pompa, asigură-te că nu vei mai trece prin asta.
- Folosește un centrator: Acesta este un dispozitiv din plastic sau cauciuc care se montează pe corpul pompei și o ține la distanță egală de pereți, prevenind înțepenirea.
- Prinde cablurile corect: Utilizează coliere de plastic (șoricei) la fiecare 1.5 – 2 metri pentru a fixa cablul electric de țeava de refulare. Astfel, eviți formarea buclelor care duc la blocaje.
- Curățarea periodică: Denisiparea puțului la intervale regulate (3-5 ani) previne acumularea sedimentelor care pot îngropa echipamentul.
Răbdarea este unealta principală în această operațiune. Micile mișcări repetate, aplicate inteligent, au mult mai mult succes decât forța brută care riscă să transforme puțul într-un mormânt pentru echipamentul tău.