Reprezentanții sectorului construcțiilor semnalează în unanimitate lipsa forței de muncă drept cea mai mare problemă pe care o întâmpină domeniul în România.
Aceasta criza a fortei de munca se manifesta la toate nivelurile de specializare, de la specialiati in constructii, meseriasi sau chiar muncitori. Este din ce in ce mai greu pentru firmele de constructii sa gasesca meseriasi priceputi si calificati.
Au mai ramas paroximativ 300.000 din 500.000 de muncitori
Situatia este ingrijoratoare in contextul in care in 2008 existau 500 000 lucratori in constructii iar in ziua de azi au ramas aproximativ 300 000, iar tendinta este ca si acest numar sa scada.
Cauzele lipsei fortei de muncă in constructii
Motivele pentru care a aparut aceasta situatie in prezent sunt variate.
Una din cauze are legatura cu disparitia aproape in totalitate a scolilor profesionale din tara.
Nu sunt alocate destule resurse pentru pregatirea tinerilor in domeniul construciiilor. Angajatorii intampina aceasta problema atunci cand cauta sa recruteze din randul absolventilor, numarul lor fiind mult prea mic iar nivelul de pregatire de multe ori sub asteptari.
Licitatiile, o provocare pentru UAT-uri
Primele semnale au fost trase chiar de primarii din Romania. Prin vocile unor reprezentanti au transmis ca nu mai au cu cine lucra. A devenit o provocare majora sa gaseasca firme care sa deschida santiere si sa finalizeze lucrarile. Se intampla si pana acum, dar avand in vedere ca banii europeni si fondurile guvernamentale vor fi repartizate in acelasi timp pentru UAT-uri beneficiare din toata tara, criza se va acutiza.
Temerile sunt ca fie vor ramane cu banii blocati in conturi, pentru ca nu vor fi suficiente firme din domeniu care sa se prezinte la licitatii; fie se vor confrunta din nou cu firme care castiga licitatiile, dar au personal insuficient si necalificat pentru proiectele majore.
De altfel, nu de putine ori, autoritatile au fost nevoite sa repete procedurile pentru atribuirea unei lucrari (ceea ce a dus la intarzieri majore) sau sa se lupte in instanta cu firme care au preluat lucrarile si apoi le-au abandonat.
Cu prestatori si asa putini, pentru planurile pe care si le-au facut autoritatile locale si pentru care au cerut finantare, o alta provocare vine si de la concurenta facuta de sectorul privat. Firmele au de ales intre santierele dezvoltatorilor imobiliari (aparute ca ciupercile dupa ploaie in ultimii ani) si santierele din sectorul public.
Criza majora- avem nevoie de 600.000 de ingineri
Temerile autoritatilor locale au fost confirmate recent si de Mihnea Costoiu, rector la Politehnica Bucuresti, care a precizat intr-o conferinta de presa ca piata din Romania are nevoie de 600.000 de ingineri, dar avem doar 3.700 pe an: „Ultimele studii, cele de dinainte de pandemia de COVID-19, arata ca necesarul pietei este de 600.000 de ingineri, noi producem circa 3.700 pe an la ciclul de licenta, aceasta este diferenta.
In urmatorii 10 ani, mergand cu turatie maxima, universitatea poate acoperi circa 40.000 dintre acestia si suntem cel mai mare furnizor de forta de munca din Romania in acest moment. Celelalte universitati din centrele universitare mari produc circa 8.000 toate (…) Este criza majora de forta de munca. Circa 200.000 de ingineri au parasit Romania dupa 1989”.
Pe de alta parte, explozia preturilor la materialele de constructie, cresterea pretului la energie si exodul fortei de munca au afectat foarte mult companiile din domeniu. Multe firme au dat faliment pe final de 2021 si in prima parte a anului 2022.
Unitatile administrativ-teritoriale din toata tara au depus proiecte si au obtinut finantare atat prin componentele PNRR, cat si in programe guvernamentale (Anghel Saligny). Urmeaza semnarea contractelor si inceperea procedurilor pentru realizarea investitiilor. Numai ca, desi acum teoretic autoritatile locale vor avea banii necesari pentru proiectele propuse, Romania duce lipsa de specialisti in domeniul ingineriei si constructiilor.
